• Spre lumină

Pledoarie pentru educația juridică


Necesitatea studierii educației juridice, a științelor politice și a istoriei în liceu


Dezbatere cu judecătorul Cristi Danileț


Pe data de 28 ianuarie, în cadrul Zilelor Colegiului Național Iași, elevii și profesorii au avut ocazia de a participa la întâlnirea - dezbatere online, la care a fost invitat domnul judecător Cristi Danileț, doctor în științe juridice. Au fost, de asemenea, invitate absolvente ale CNI promoția 2020, Viviana Gheorghian și Tamara Bivol, studente la Facultatea de Drept a Universității „Al. I. Cuza”, Iași, și Sabina Cojocaru, studentă la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Evenimentul a fost organizat, coordonat și moderat de doamna prof. dr. Adriana Radu, profesor de istorie și director adjunct al CNI, care ne oferă în continuare o prezentare a evenimentului.


Despre Istorie, cu dragoste de Viitor



”Istoria își bate joc de cei care n-o cunosc, repetându-se”

Nicolae Iorga



Sub egida evenimentelor festive organizate la sfârșitul lunii ianuarie 2021 cu prilejul aniversării Colegiului Național, am moderat evenimentul ”Necesitatea studierii educației juridice, a științelor politice și a istoriei în liceu”. Ne-a bucurat prezența judecătorului Cristi Danileț, care, dincolo de activitatea de magistrat, este un model pentru tânăra generație pentru ce înseamnă spirit și acțiune civică, persistență și rezistență în fața autoritarismului, indiferent de culoarea și domeniul de activitate, și care a răspuns, cu generozitate și argumentație, la întrebările care macină mintea adolescenților României de astăzi. De asemenea, am încercat să facem legătura între elevii noștri de astăzi și elevii noștri de ieri, care în prezent sunt studenți în domenii ca istorie, drept și științe politice. Este cauza pentru care au exprimat puncte de vedere Viviana Gheorghian și Tamara Bivol, studente la Facultatea de Drept a Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, Sabina Cojocaru, studentă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității ”Babeș - Bolyai” din Cluj și Nicola Chiriac de la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Am încercat să acoperim, astfel, principalele centre universitare din România și, ca fapt deloc neglijabil pentru diasporă, am inclus în dezbaterea noastră și o fostă elevă de a noastră, Tamara Bivol, cetățean român din Republica Moldova.

Într-un moment în care spiritul civic și cunoștințele despre istorie, politică, drepturi și legislație își au, mai mult ca oricând, rolul și locul lor, pe fondul redesenării și redefinirii planului cadru al disciplinelor din liceu, am semnalat, în fapt, dincolo de subiectivismul autoasumat al formației mele de profesor de istorie, de ce este nevoie să studiem aceste discipline și de ce educarea cetățeanului responsabil este o obligație a viitorului.

Cu ajutorul judecătorului Cristi Danileț și prin implicarea unor studente eminente care au înțeles necesitatea acestui tip de formare, am transmis tinerilor noștri elevi un mesaj foarte clar că, dincolo de informație și pregătire, școala are obligația de a forma cetățeni. Astfel, tocmai triada Istorie – Științe politice – Drept poate fi cheia spre educarea spritului civic, responsabil, patriotic în sens constructiv și tolerant. Dincolo de celebrul dicton latin de peste două milenii ”Historia magistra vitae”, ar fi necesar și de perspectivă să generăm o educație istorică riguroasă, pentru a ne feri de greșelile trecutului în viitorul atât de imprevizibil...


Prof. dr. Adriana Radu, director adjunct la Colegiul Național Iași



În cele ce urmează, Ioana Theodora Stoian, redactor al revistei Spre lumină, ne oferă un punct de vedere asupra importanței evenimentului.


Dezbaterea la care am fost invitați să participăm a definit cu luciditate și acuratețe necesitatea implementării în școala românească a unor proiecte și inițiative valoroase care pot contribui la îmbunătățirea și aprofundarea cunoștințelor elevilor în domeniul juridic. Educația juridică în școli poate reprezenta un punct de pornire pentru o formare temeinică și durabilă a spiritului civic al tinerilor, pentru modelarea unor generații de cetățeni bine instruiți, atenți și receptivi la problemele de actualitate ale societății, activi și implicați pentru soluționarea și ameliorarea situațiilor dificile cu care diferite comunități se confruntă, deschiși pentru a-și exprima opiniile, a găsi soluții, pentru a se implica și a contribui la înfăptuirea binelui colectiv care trebuie să ghideze buna funcționare a unei societăți depline și integre.

Am remarcat discursul bine structurat al domnului judecător, luciditatea și coerența numeroaselor exemple pe care dumnealui le-a adus în discuție, valorificând argumente ilustrate de o multitudine de situații concrete, din viața de zi cu zi, pe care domnul judecător le-a amintit pentru a deveni mai receptivi în legătură cu numeroase aspecte din lumea care ne înconjoară. Elevii participanți au fost încurajați să formuleze întrebări pe care să le adreseze apoi domnului judecător, dumnealui răspunzând de fiecare dată argumentat, susținând opiniile aduse în discuție prin valorificarea unor exemple care au contextualizat cu succes ideile prezentate. Confruntarea cu probleme sociale diverse și situații concrete, prezente în societatea actuală, descoperă nevoia unei abordări imparțiale, unei analize minuțioase a acestora, realizate cu obiectivitate și inteligență, precum și raportarea la aceste situații cu o doză de pragmatism, mai ales prin prisma impactului lor asupra comunității și vieților noastre individuale.

Am apreciat numeroasele exemple pe care domnul judecător le-a adus în discuție pentru a ilustra fapte concrete. Ideile prezentate au avut scopul de a ne ajuta să conștientizăm importanța și impactul faptelor și al deciziilor noastre asupra comunității în care trăim, societatea, în esență, reprezentând un întreg, un organism unitar, alcătuit din particule mărunte, puternic individualizate și aparent lipsite de substanță, dar, în realitate, extrem de importante pentru buna și precisa funcționare a organismului întreg, acesta fiind alcătuit, la rândul său, din variate sisteme care au nevoie să își mențină funcționalitatea, normalitatea, posibilitatea de a coopera.

Discuția cu domnul judecător a deschis numeroase perspective care pot fi valorificate pentru a contura, cu adevărat, premisele unei societăți mai bune, mai prospere, mai deschise și mai receptive, funcționale și adaptate la nevoile individuale ale oamenilor, nu dintr-o perspectivă utopică sau aparent nesubstanțială, ci prin prisma unor lucruri realizabile, concretizate la nivelul unor calități și însușiri necesare, indispensabile unui cetățean activ și responsabil. Acestea devin în mod concret atribute și exponente ale binelui necesar, ale unei conștiințe individuale bine conturate și depline.

Astfel, cheia unei societăți integre și stabile, apanajul binelui durabil este, cu desăvârșire, moralitatea. Însușirea de a fi moral se rezumă, cu siguranță, la o conștiință individuală bine închegată și corect formată, la onestitate, la discernământ, la asumarea responsabilităților, la capacitatea fiecărui om de a discerne binele de rău, de a fi conștient de importanța și de impactul faptelor și deciziilor sale asupra propriei vieți și asupra vieților altor oameni.

O parte a discuției s-a referit la importanța legilor și la necesitatea respectării și urmării acestora cu strictețe și rigoare. Legile sunt astfel fundamentale pentru a ghida omul către siguranță și către bine, iar respectarea lor, subordonarea fiecărei acțiuni a omului cadrului normativ corespunzător trebuie să reprezinte, de fiecare dată, o prioritate. Ansamblul de legi pe care fiecare om ar trebui să le cunoască și la care ar trebui să se raporteze pentru înfăptuirea oricărei acțiuni reprezintă fundamentul unei societăți stabile, integre și al unui cămin sigur și durabil, unde viețile oamenilor pot fi desfășurate într-un ambient de confort și de securitate, într-un singur cuvânt, de bunăstare. Respectăm legile pentru a fi, cu toții, protejați, pentru a ne proteja pe noi înșine și pentru a-i proteja pe cei din jurul nostru, pentru a nu ne supune inutil și absolut inconștient unor riscuri care pot avea un impact major și nefavorabil asupra vieților noastre și oamenilor din jurul nostru. De cele mai multe ori, inconștiența conduce la numeroase dezastre, la situații care pot fi soluționate cu mari greutăți și sacrificii și ale căror consecințe grave se răsfrâng în mod decisiv și iremediabil asupra vieților persoanelor implicate. Din acest motiv, respectarea legilor trebuie să fie o prioritate în orice domeniu de activitate și în viața fiecărui om. Fiecare persoană trebuie să fie conștientă de necesitatea și importanța respectării regulilor și informată cu privire la posibilitatea aplicării sancțiunilor în caz contrar. Aceste informații, referitoare la importanța respectării și asumării normelor, trebuie să ajungă la fiecare elev, trebuie să fie aplicate și pe deplin înțelese de fiecare elev, o disciplină precum educația juridică sprijinind acest demers.

O concluzie interesantă pe care am reținut-o în urma discuției cu domnul judecător este faptul că suntem cu adevărat liberi doar când ne supunem legilor, ca un paradox, libertatea individuală vizând acceptarea unor limite firești și ferme, absolut necesare pentru înțelegerea și funcționarea corectă și durabilă a mecanismelor societății. Este important să cunoaștem cu exactitate drepturile și libertățile de care beneficiem, dar este la fel de important să ne cunoaștem responsabilitățile și îndatoririle și să fim conștienți de limitele pe care nu trebuie să le depășim. În egală măsură, trebuie să respectăm drepturile și libertățile persoanelor din jurul nostru, iar acțiunile noastre nu trebuie sub nicio formă să lezeze drepturile, libertățile sau demnitatea altor persoane, în acest caz faptele devenind reprobabile și atrăgând diverse consecințe. Autocontrolul, responsabilitatea, aplicarea și cunoașterea amănunțită a legilor, gândirea în perspectivă și în profunzime, nu concentrarea doar asupra unor aspecte de suprafață, stăpânirea de sine, rigoarea și luciditatea creează caractere puternice care pot fundamenta binele comun ce devine o prioritate asumată și unanimă în viețile noastre. Consistența acțiunilor întreprinse de oameni și impactul lor asupra societății relevă caracterul indispensabil al legilor, necesitatea aplicării cadrului legal în orice domeniu pentru a limita abuzurile și a preveni apariția unor situații grave.

Inițiativa de a introduce educația juridică în școli poate deveni un pilon în formarea și educarea generațiilor de tineri care trebuie să cunoască importanța legilor și rolul lor fundamental în cadrul societății. Deși schimbarea nu poate avea loc fortuit, o inițiativă valoroasă, care promovează respectul pentru om și pentru drepturile și libertățile sale, dar și asumarea responsabilităților absolut necesare în viața fiecărei persoane, implicarea, perseverența și dorința de schimbare, de receptare și de asimilare a unor informații consistente și utile pentru viața de zi cu zi a fiecăruia sunt factorii esențiali care pot contribui în mod substanțial la îmbunătățirea progresivă, aprofundarea și consolidarea cunoștințelor elevilor în domeniul juridic, iar implementarea în școli a unui astfel de proiect aduce numeroase beneficii care vor fi, cu siguranță, valorificate în viitor.

Prin faptele și deciziile noastre, fiecare dintre noi poate contribui la formarea și consolidarea unei societăți mai bune, iar educația juridică poate ghida generații de tineri către acest țel.



Extrase din impresiile și gândurile elevilor de la filologie, din clasa a X-a E, participanți la eveniment


Scopul educației ar trebui să fie acela de a ne învăța cum să gândim, mai degrabă decât ce să gândim, să ne ajute să ne îmbunătățim judecata, astfel încât să devenim capabili să analizăm pentru noi, decât să ne încărcăm memoria cu ideile altor oameni”. Mergând pe linia afirmației lui Bill Beattie, urmează să susținem o pledoarie pentru educația concretizată sub orice formă, punând accent pe importanța dezvoltării ca individ într-o societate.

Cu toate acestea, unele dintre obiectele de studiu, care ar trebui să fie prezente la baza educației oricărui elev (mai ales în aceste vremuri) – educația juridică, politologie și istorie – nu sunt suficient abordate. Ne punem așadar niște probleme. Cea mai importantă se referă la faptul că, la final de liceu, ar trebui să știm ce drepturi ne putem exercita, ce obligații avem în calitate de cetățeni activi în societate, să ne prezentăm la vot, înțelegând de ce facem acest lucru, să luăm exemple din istorie, pentru a nu repeta greșelile din trecut și, un aspect esențial, să identificăm acele modele care ne vor ajuta să creștem.

În cadrul evenimentului „Necesitatea studierii educației juridice, a științelor politice și a istoriei in liceu”, am avut ocazia să ni se răspundă la aceste întrebări, căci am descoperit o altă perspectivă a viitorului. Ne-a ajutat să ne extindem și aprofundăm viziunea asupra domeniului juridic și a cunoașterii drepturilor și legilor de bază. Alături de invitați (Cristi Danileț - judecător și doctor în științe juridice, Viviana Gheorghian și Tamara Bivol, studente la Facultatea de Drept din Iași, precum și Sabina Cojocaru, studentă la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca) am avut ocazia să punem întrebări pe baza a ceea ce ne interesa și am aflat multe alte lucruri noi. Cristi Danileț a fost foarte deschis și s-a apreciat acest lucru, precum și modul său de a vorbi cu noi, elevii. A răspuns la orice tip de întrebări adresate, ne-a prezentat clar pericolele la care suntem expuși și de ce regulile sunt atât de importante în viața cetățenilor.

Cu ce am rămas în urma participării? Educația juridică trebuie să devină una dintre materiile predate în mod obligatoriu (dacă nu obligatoriu, măcar în formă de opțional) în toate clasele de liceu. Astfel, elevii vor înțelege cum funcționează statul, care sunt instituțiile și, mai important, drepturile și obligațiile cetățenilor. De asemenea, prin predarea educației juridice, prezența la vot crește, fiindcă tinerii vor conștientiza cât de multă putere au prin alegerile lor. De asemenea, se va pune accent și pe învățarea legilor care sunt relevante pentru elevi, pentru că pot duce la o scădere a cazurilor de violență (de exemplu bullyingul frecvent în școli) odată cu conștientizarea regulilor societății. Domnului judecător Cristi Danileț ne-a trecut în revistă câteva dintre drepturile noastre, atât în afara școlii, cât și în interiorul ei, pentru a ști la cine să apelăm în cazul unei nedreptăți sau la ce consecințe să ne așteptăm în momentul în care chiar noi suntem cei care comit o ilegalitate.

Am aflat și despre facultatea de drept (în ce constă admiterea la o astfel de instituție, care sunt domeniile cel mai des abordate, despre ce se învață acolo) aspecte importante în momentul în care ești la liceu și trebuie să te gândești la ce vrei să faci mai departe, mai ales când ești elev la filologie, dreptul fiind una dintre cele mai frecvente opțiuni între domeniile pentru viitor. Faptul că absolventele Colegiului Național, acum studente la drept, au fost prezente, ne-a conturat o imagine despre cum arată viața după terminarea liceului și cum este facultatea. Cristi Danileț a venit în completarea aspectelor studenției și ne-a prezentat, într-o manieră simplă, arta pledoariei, importanța drepturilor, cum se desfășoară un proces, urmările acestuia și diferitele situații care l-au adus în fața judecătorului.

Activitatea a fost utilă tuturor elevilor participanți, căci fiecare a rămas cu cel puțin câteva informații importante împărtășite atât de domnul judecător, cât și de cele trei studente. Am reținut idei folositoare, ne-am consolidat unele principii, am asimilat și unele noi. Am fi încântați să participăm la mai multe evenimente de acest fel, care ne antrenează mai ales pentru construirea identității de cetățean activ într-o societate dinamică și ne deschid perspectivele pentru a ne alege responsabil viitorul.


Elevii din clasa a X-a E, filologie: Francisca Băetu, Anastasia Codreanu, Elena Mihai, Alexandru Palaghia, Cătălina Tartan, Ecaterina Ștraub, Teodora Udișteanu

124 views