Cum a început pentru tine această aventură extraordinară a pasiunii pentru lingvistică?
Pasiunea pentru lingvistică am descoperit-o în clasa a V-a, când doamna profesor de limba și literatura română ne-a prezentat ce presupune olimpiada de lingvistică. Mi s-a părut o competiție inedită, un domeniu cu care nu aveam să mă mai întâlnesc și am decis să profit de ocazie și să mă înscriu la olimpiadă. Concursul este foarte incitant pentru elevii de gimnaziu care descoperă pentru prima oară cum arată un subiect de acest tip, astfel că după primul an a devenit o pasiune și o plăcere să mă pregătesc pentru olimpiadă, iar fiecare nivel de dificultate pe care l-am experimentat până să ajung la secțiunea Performanță, cea pentru clasele de liceu, mi-a adus noi provocări și noi tipuri de probleme.
În ce constă competiția de lingvistică în sine, ce conțin subiectele și cum te pregătești?
Subiectul de la olimpiadă este format dintr-un număr de probleme de lingvistică pentru care se dă la dispoziție un anumit timp de rezolvare. Pentru etapa județeană și pentru cea națională sunt patru ore pentru rezolvarea a trei probleme, la Olimpiada de Lingvistică Asia-Pacific, care a fost proba de baraj în selecția lotului pentru etapa internaționala, subiectul este constituit din cinci probleme de rezolvat în cinci ore, iar la proba individuală de la etapa internațională sunt prezentate cinci probleme, iar timpul acordat este de șase ore. Fiecare problemă este construită pornind de la un fenomen lingvistic identificat într-o limbă despre care participanții nu cunosc nimic înainte să citească enunțul, de obicei o limbă cu un număr foarte mic de vorbitori. Pe baza traducerilor date în enunț din limba respectivă în limba maternă trebuie să descoperi regulile limbii, de exemplu reguli de gramatică, modificări fonetice sau chiar compunerea sistemelor de numerație.
Partea fascinantă a problemelor este faptul că în timpul rezolvării reușești să traduci sintagme din limbi despre care, înainte de a intra în sala de concurs, nu ai auzit niciodată. Fiind o competiție interdisciplinară, pregătirea mea pentru olimpiadă a constat atât în rezolvarea multor tipuri de probleme și analizarea diferitelor fenomene lingvistice pentru a acumula cât mai multe informații referitoare la construcția limbilor, cât și în cunoștințele de cultură generală și cele din diferite domenii, precum logică sau matematică, dobândite de-a lungul anilor de școală. Aceasta este o olimpiadă pentru care pregătirea începe de prima dată când participi la o competiție de lingvistică și până în momentul examenului și nu doar în orele în care te dedici acestui domeniu, ci permanent prin toate informațiile noi aflate.
Povestește-ne despre experiența olimpiadei internaționale din acest an din Brazilia, unde succesul tău a atins apogeul prin medalia de aur!
Deplasarea în Brazilia a fost deosebită, în special pentru că mi-am dorit foarte mult să ajung la etapa internațională a olimpiadei. Experiența probei a fost diferită de orice altă olimpiadă anterioară în primul rând prin durata sa, deoarece nu am mai participat niciodată la o probă atât de lungă, dar și prin dificultate și totalitatea emoțiilor pe care le-am simțit în timpul concursului. De asemenea, a fost prima dată când am participat și la o probă de lingvistică pe echipe.
O parte interesantă a experienței din cadrul competiției a fost festivitatea de închidere unde s-au prezentat soluțiile, iar apoi decernarea premiilor care a fost un moment de suspans așa cum nu am mai trăit până atunci, deoarece nu știam rezultatele înainte, iar dificultatea subiectelor a făcut cu atât mai grea autoevaluarea și plasarea proprie în clasamentul participanților, drept dovadă nu mă așteptam să obțin o medalie de aur. Pe lângă trăirile din timpul probelor, călătoria în Brazilia a fost o altă nouă experiență pentru mine, iar cunoașterea unei culturi atât de diferită de cea pe care o întâlnesc zi de zi a fost fascinantă, iar împărtășirea călătoriei cu elevi din diferite părți ale lumii, dar cu pasiune comună pentru lingvistică a fost ceea ce mi-a adus prieteni din mai multe țări și de asemenea prieteni în lotul României.
De ce are nevoie un adolescent pentru a deveni un bun lingvist și cum te-au transformat pe tine, în timp, pregătirea și participarea la aceste competiții?
Această olimpiadă, ca orice competiție în care cineva își propune să atingă un nivel de performanță, m-a învățat să-mi gestionez timpul și emoțiile, să-mi întocmesc un program de lucru individual și să-l respect și să mă ambiționez în momentele în care simt că mă blochez pentru a ajunge în final la un rezultat. Pe lângă aceste aspect generale, lingvistica m-a ajutat să-mi structurez mult mai ușor ideile astfel încât să nu pierd informații și m-a învățat să nu trec peste anumite aspecte fără a le oferi o explicație. Consider că pentru a fi un bun lingvist, un adolescent are nevoie de o atenție deosebită la detalii și de capacitatea de a relua o problemă de mai multe ori până reușește să o ducă la bun sfârșit, fără a se descuraja.
Ești coordonatoarea Clubului de Lingvistică Clue din Colegiul Național. Vorbește-ne despre activitatea clubului, te rugăm! Cu ce îi așteaptă clubul pe elevi? Ce le oferă ca posibilități de formare?
Clubul de Lingvistică „ CLUE” este un proiect început acum mai mulți ani de elevii Colegiului Național Iași, pe care împreună cu câțiva colegi și cu susținerea doamnelor profesoare Antonina Bliorț și Mihaela Chiribău am reușit anul trecut să-l reintroducem pe lista cluburilor din școala noastră. Întâlnirile clubului sunt predominant dedicate elevilor de gimnaziu dornici să deslușească secretele rezolvării problemelor de lingvistică. Noi, elevii de liceu care participăm în continuare la această competiție, încercăm să le prezentăm colegilor mai mici diferite tipuri de provocări, de probleme care necesită modalități de decriptare, astfel încât ei să reușească să-și folosească cunoștințele din diferite domenii în desfacerea unor coduri la prima vedere, deoarece orice este asociat cu un limbaj de codare poate fi ușor transformat într-o problemă de lingvistică. Anul acesta ne-am extins echipa și vom încerca să oferim și mai multe modalități de corelare a informațiilor din variate domenii elevilor de gimnaziu, pe care îi așteptăm în număr cât mai mare.
Spre ce domeniu te gândești să te îndrepți mai departe și de ce? Vei continua să faci și lingvistică?
Domeniul spre care îmi doresc să mă îndrept este arhitectura, deoarece îmbină pasiunea mea pentru desen și fascinația pentru matematică și fizică. Doresc însă să mă reîntorc la pasiunea pentru lingvistică în vederea pregătirii viitoarelor loturi ale României la Olimpiada Internațională de Lingvistică, dacă mi se va oferi ocazia. O tradiție a olimpiadei în România este preluarea acesteia de către foștii olimpici din punct de vedere al subiectelor realizate pentru fazele județene și naționale, dar și al pregătirii elevilor ce se califică la etapa internațională. Acest model am încercat să îl preluăm și noi pentru clubul de lingvistică de la noi din școală și sper ca după terminarea liceului să pot să am astfel de îndatoriri în cadrul olimpiadei de lingvistică din țara noastră.
Luiza Mihai este coordonată de doamna prof. dr. Antonina Bliorț.
Prof. dr. Antonina Bliorț:
Rezultatul excepțional obținut de Luiza răsplătește un efort constant al unui elev care a participat din clasa a V-a la competiții din domeniul lingvisticii, al științelor exacte și al logicii. Ceea ce este specific acestei competiții este caracterul transcurricular: ai nevoie în rezolvarea problemelor de cunoștințele din domeniul lingvisticii, de capacitatea de analiză și sinteză, de logică și intuiție, de cultură generală și de pasiunea de a descoperi lucruri noi. Probele sunt solicitante, trebuie să analizezi în timp real capacitatea de a găsi soluții, să înțelegi la ce trebuie să renunți și cât poți face în timpul limitat pe care îl ai la dispoziție.
Cred că Luiza este un elev excepțional care definește spiritul Naționalului : atent, riguros , pregătit de competiție, analizându-și corect resursele, încrezător că poate găsi soluții, valorificând ceea ce știe și ceea ce a învățat în toate domeniile. Am lucrat împreună în ultimul an, alături de o echipă a Colegiului Național, în cadrul Clubului de Lingvistică al școlii, înființat din 2016 de alți elevi ai școlii pasionați de lingvistică. Sunt sigură că preocuparea de a veni în fața elevilor de gimnaziu cu probleme noi, adecvate vârstei lor, a ajutat-o să evolueze, să caute mereu forma potrivită pentru a transmite un răspuns. Susținerea oferită de școală, de familie, dar și de comunitate, capacitatea de a munci, de a învăța în contexte diferite, dar și bucuria de trăi experiența unică a acestei competiții au construit contextul favorabil ca Luiza să se întoarcă în Iași cu acest premiu plin de strălucire.
A consemnat prof. Lavinia Ungureanu
Comentarios