Inteligența artificială este dintre cele mai importante invenții ale secolului, ce a revoluționat multe domenii, începând cu cel mai evident al IT-ului, dar și cu implicații în modul în care citim grafice, facem predicții și lucrăm cu uriașe cantități de informații.
Ce este?
Ce înseamnă inteligența artificială și cum este folosită?
Cele mai multe tehnologii curente utilizează doar un sistem de tip IA ce este clar superior unui sistem clasic. Majoritatea funcțiilor pe care noi le credem că fac parte din acest domeniu sunt în general doar niște algoritmi specializați pe anumite cerințe restrânse ce lucrează în colaborare cu alți algoritmi pentru a da impresia unui aparat inteligent. De fapt, dacă ar fi să comparăm acest sistem cu modalitatea de procesare a unui creier uman, s-ar dovedi foarte asemănător deoarece, așa cum neuronii sunt doar niște celule de sine stătătoare care singure nu ar avea nicio proprietate, împreună formează o rețea ce comunică și construiește totalitatea activității cerebrale.
Unde este întâlnită?
Progresele în acest domeniu se realizează la rate impresionante și tot mai multe startup-uri apar, ce concurează și împing limitele dincolo de orice imaginație. Cele mai utile aplicații sunt în domeniul sistemului sanitar pentru a particulariza doza unor medicamente sau pentru a detecta anumite boli sau formațiuni, ajutând specialiștii să remarce aspecte care pentru ochiul uman ar fi inexsistente. Astfel, în domeniul imagisticii medicale devine posibilă diagnosticarea unor boli grave în stadii de început, oferind posibilități țintite de tratament eficient cu șanse mult mai favorabile pentru pacient, ce se cuantifică în vieți salvate.
În aceeași măsură, IA a devenit aproape indispensabilă în domeniul financiar, ca instrument utilizat pentru a prezice schimbări ale pieții, dobânzilor sau acțiunilor, prin analiza unei cantități enorme de date pe care nicio minte omenească nu ar putea să o parcurgă, nicidecum să aibă timpul necesar să remarce tipare pe baza cărora să obțină informații despre viitorul apropiat. Ca un ochi vigilent, IA poate repera fluctuații anormale în conturi și activități suspecte precum retrageri sau transferuri de sume mari de bani, ce pot indica fraude.
Cele mai faimoase sisteme IA și-au găsit aplicația în automobilele ce se conduc singure complet sau măcar parțial, sub supravegherea șoferului. Companii faimoase precum Tesla și Ford încearcă să obțină o siguranță de 100% ale produselor lor, dar și alte stratrup-uri vin cu idei inedite ce ar putea fi mai eficiente. Ce este atât de special la aceste mașini? Modul în care primesc informație din mediul extern este foarte dezvoltat, ele având camere video care în general acoperă 360 de grade și senzori multipli pentru a depista obstacolele, dar chiar și așa nu este suficient. Siguranța de 99% nu este satisfăcătoare, căci ce ar însemna dacă la fiecare trecere de pietoni din 100 ar rata unul, care ar putea să apară deodată în fața mașinii? Tesla are cele mai avansate posibilități de prezicere ale situațiilor neașteptate, analizând extrem de rapid situațiile inopinate și detaliile din mediu, de exemplu cazul unui copil care cade de pe bicicletă în fața mașinii. Cum până în prezent aceste automobile inteligente nu sunt total sigure, ele încă necesită supravegehere, dar în viitor s-ar putea perfecționa. Cea mai nouă firmă care a atras și atenția Amazonului se numește Zoox și se axează pe ideea taxiurilor fără șofer, echipate inteligent, care deja au fost testate pe străzile din San Francisco.
Prin ce este diferit creierul uman de inteligența artificială?
Există două tipuri de IA: cea slab performantă, cel mai frecvent întâlnită în produsele existente pe piață și cea avansată, care e utilizată mult mai rar în cazul mașinilor inteligente sau a roboților din sălile de operație. Ce folosim în viața cotodiană sunt sisteme care simulează capacitatea de gândire împărțind o sarcină dificilă precum cea a asistenților vocali în mai multe cerințe simple realizate simultan, care duc la rezultatul pe care noi il percepem. De exemplu, deși avem impresia ca sistemul de traducere înțelege ce scriem, acesta face simple calcule și ne dă un răspuns care de multe ori am observat și singuri că poate fi greșit, tocmai din cauză că nu percepe contextul. Un calculator este limitat de multe constrângeri precum capacitatea de stocare și viteza de procesare a informațiilor, care în creierul uman s-au dezvoltat în milioane de ani de evoluție, astfel încât omul a ajuns sa realizeze majoritatea activităților simple în mod automat.
În viitor este foarte probabil ca în cazul unor profesii ce presupun activități repetitive ușoare sau, dimpotrivă, periculoase, angajații să fie înlocuiți cu roboți inteligenți pentru a diminua riscurile sau a reduce costurile angajatorului. Desigur că, în urma acestor schimbări, rămâne problema creșterii ratei șomajului în categorii largi de populație, de la șoferi și chelneri la persoanele din serviciile publice, care vor fi nevoite să se reprofileze dacă sunt la începutul carierei. Pe de altă parte, IA deschide și posibilitatea unor servicii noi, ce le vor înlocui pe cele automatizate și vor stimula studenții către studii de înaltă performanță și supraspecializare. În alte domenii de activitate AI nu pot prelua conducerea în totalitate, ci vor reprezenta doar un ajutor de bază pentru specialiști, permițându-le să se concentreze pe probleme mai dificile ce necesită raționamentul uman.
În concluzie, suntem departe de filmele SF în care roboții au preluat controlul asupra lumii și au dezvoltat conștiință proprie, deoarece acest concept nu a fost definit măcar, nicidecum determinat pentru a putea fi reprodus pe o mașinărie, iar ideea roboților ce vor semăna fizic cu oamenii este puțin probabilă, acesta nefiind un design practic.
Tehnologia convențională rămâne unul dintre cele mai importante instrumente ale umanității și probabil va fi așa încă mult timp. Posibilitățile uimitoare ale IA, dincolo de ficțiune, anunță totuși o schimbare pe care încă nu o putem cuantifica.
Comments