Ca parte a unui proiect de JOB SHADOWING - învățare prin observație în cadrul acreditării Erasmus, care a avut loc între 3 și 27 septembrie 2024 (numărul proiectului 2023-1-ESO1-KA121-SCH-000114567), elevii Colegiului Național au avut privilegiul de a realiza un schimb cultural cu două doamne profesor deosebite din Țara Bascilor.
Activitățile oaspeților noștri au fost destul de diverse, printre acestea numărându-se: participarea la o activitate de parteneriat cu o organizație civilă (EuroDemos), vizitarea școlii noastre și aflarea mai multor informații despre sistemul educațional românesc de la doamna director, dna. prof. dr. Elena Calistru, și de la doamna director adjunct, dna. prof. Mihaela Țurcănașu.
O altă activitate interesantă la care au participat a fost un atelier despre schimbările climatice, organizat de profesoara noastră de geografie, dna. Cornelia Fiscutean. Profesorii invitați au participat la mai multe ore de istorie, engleză, franceză și educație civică și au colaborat cu dna. prof. Cătălina Rusu într-o activitate educațională despre voluntariat și dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, ei au răspuns cu amabilitate întrebărilor noastre într-un interviu coordonat de dna. prof. Alina Crăciun.
Am făcut o „excursie” la biblioteca școlii noastre, unde ne-am întâlnit oficial cu dna. Gemma Gutiérrez și dna. Iratxe Cuñado, care sunt profesoare de limba engleză la IES Elexalde BHI din Elexalde, unde lucrează în principal cu elevi de liceu.
Reporteri: Am citit mai multe articole despre Țara Bascilor și ne-au stârnit curiozitatea, așa că primele noastre întrebări sunt: ce schimbări au avut loc în Bilbao pentru a deveni atât de modern, și cum reușiți să păstrați aspectele culturale ale identității voastre relevante în acest oraș?
Dna. Gutiérrez: Este o întrebare bună, văd că ați făcut o cercetare aprofundată! Cred că unul dintre lucrurile care au transformat Bilbao într-un oraș modern a fost construirea Muzeului Guggenheim. Înainte, aveam turiști acolo, dar nu atât de mulți ca acum, deoarece acest muzeu are o arhitectură impresionantă și inovatoare. Așadar, modernizarea Bilbao a început odată cu construcția acestuia: râurile au fost curățate, mai multe clădiri au fost restaurate și așa mai departe, transformând fața orașului pentru totdeauna.
Cum reușim să ne păstrăm identitatea culturală? Ei bine, așa cum probabil ați citit, în Țara Bascilor, în Spania, vorbim o limbă unică, Euskara, care este substanțial diferită de spaniolă. Ne simțim foarte mândri de aceasta! În plus, cultura noastră include cântece basce, tradiții, sporturi; suntem cunoscuți și pentru mâncărurile noastre delicioase și pentru bucătarii renumiți la nivel mondial. Vedem aceste particularități culturale ca părți ale noastre, ca indivizi basci.
Reporteri: Cum își percep elevii identitatea bască în comparație cu identitatea lor spaniolă sau poate europeană? Există un sentiment puternic de a fi „basci întâi”?
Dna. Gutiérrez: Da, întâi sunt basci. Sunt cu adevărat mândri de identitatea lor. În al doilea rând, una dintre misiunile noastre ca profesori este să îi educăm despre identitatea lor europeană, motiv pentru care participăm la proiecte multiculturale, cum ar fi Erasmus și alte programe.
Reporteri: Cât de interesant! Acum că ne-ați spus mai multe despre cultura voastră bogată, ne întrebăm: aveți încredere în tânăra generație să ducă mai departe moștenirea bască? Suntem curioase deoarece suntem conștiente că Generația Z tinde să fie mai puțin interesată de tradiție în zilele noastre, fiind mai influențată de globalizare și rețele sociale.
Dna. Gutiérrez: Da, avem încredere în ei și permiteți-mi să vă spun de ce: Iratxe este vorbitoare nativă de bască, a învățat limba în familie și la școală, unde toate orele ei erau în Euskara, dar în cazul meu, a fost diferit. Doar câțiva dintre oamenii pe care îi cunoșteam vorbeau fluent limba, așa că nu aveam multă cunoștință despre aceasta. Chiar dacă o auzeam la școală, nu era limba în care se predau orele. Totuși, când am început să predau pentru Guvernul Basc, a trebuit să încep să învăț această limbă, deoarece era obligatorie.
De atunci, am observat o mare diferență. Acum că elevii noștri sunt mai conectați la simbolurile culturale (cum ar fi limba bască), par interesați de conservarea acestei moșteniri.
Reporteri: Am citit despre opresiunea română și spaniolă. Ce a menținut unit poporul basc?
Dna. Gutiérrez: Cred că a fost comunitatea puternică care ne-a unit. Pot vedea acea apropiere de tip familial, mai ales în orașul în care se află școala noastră, la 20 de minute de Bilbao. Chiar dacă este un spațiu restrâns, acolo poți experimenta adevăratul simț al comunității.
Reporteri: Admirăm cu adevărat acest lucru. Vă mulțumim foarte mult!
Au consemnat: Sabina Iftimie, Katherine Prodan, Theea Titieanu - XII E
Comments