Director adjunct prof. Mihaela Țurcănașu, coordonator proiect:
În data de 19 decembrie 2023 s-a derulat la Colegiul Național Iași o activitate de promovare a toleranței și interculturalității, organizată în cadrul proiectului Leadership and Dialogue - Pathfinder, inițiat de Ministerul Educației, în parteneriat cu Inspectorutul Școlar Iași. La activitate, alături de elevii și profesorii Colegiului Național Iași, au participat: doamna prof. dr. Eliza Ilie, inspector școlar pentru Istorie și Socio-Umane din cadrul Inspectoratului Școlar Iași; doamna Georgiana Necula, secretar general al Asociației Partida Rromilor Pro-Europa; domnul Albert Lozneanu, secretar general al Comunității Evreilor din Iași; elevi de la Liceul Miron Costin, reprezentați prin Iulia Adelina Ciubotaru, coordonați de prof. Valerica Panaite; elevi de la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu”, reprezentați prin Răzvan Tescovină, coordonați de doamna prof. Doinița Cărăușu; elevi de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, reprezentați prin Eva Fiterman și coordonați de doamna prof. Simona Iușcă. Activitatea și-a atins principalul obiectiv, cel de a aduce în atenție provocările întâmpinate de tinerii de etnie rromă și de cei din comunitatea evreiască.
Maria Ioana Oglinzanu, clasa a IX-a E
Unitate în diversitate
Diversitate. Un singur cuvânt poate schimba o lume întreagă. Cum ar fi dacă toți am fi la fel, dacă am avea aceleași tradiții și același chip? Nu ar fi lumea lipsită de culoare și frumusețe? Cuvântul ,,unic” și-ar pierde complet însemnătatea, cuvântul ,,identitate” nu ar mai exista și nici măcar nu ar mai conta. Totuși, odată cu diversitatea vine și noțiunea de acceptare, de îmbrățișare a celorlalte culturi ce ne înconjoară. Oamenii, însă, uită de prea multe ori să accepte, să nu generalizeze și să fie cu mintea și inima deschise pentru a descoperi chipuri și tradiții deosebite.
Tocmai de acest fapt ne-a amintit tuturor conferința din cadrul proiectului Leadership and Dialogue ,,Pathfinder”, organizată la Colegiul Național Iași pe 19 decembrie 2023, în contextul Zilei minorităților naționale, 18 decembrie. Imediat ce doamna director prof. dr. Elena Calistru și doamna director adjunct prof. Mihaela Țurcănașu, coordonatorul proiectului, au primit cu brațele deschise distinșii invitați, cuvintele calde, încurajatoare și pline de înțelepciune ale doamnei inspector prof. dr. Eliza Ilie ne-au introdus cu adevărat în lumea proiectului și în cea a diversității.
Discursul doamnei profesor Doinița Cărăușu despre comunitatea rromilor ne-a adus mai aproape de cultura, civilizația și istoria acestora. Asemenea doamnei profesor, am prezentat aspecte ale istoriei, culturii și civilizației evreilor din Iași, care locuiesc pe teritoriul României încă înainte de anul 1500. La finalizarea celor două prezentări, doamna secretar general APRPE Iași, Giorgiana Necula, împreună cu domnul secretar general al Comunității Evreilor Iași, Albert Lozneanu, au reușit să ne apropie, prin cuvintele rostite, și mai mult de istoria poporului din care provin, de copilăria și de propriile experiențe acumulate pe parcursul trecerii anilor.
Alături de dumnealor, trei elevi au fost invitați să ne împărtășească obiceiuri ale familiilor de evrei sau de rromi din care provin, sentimente, experiențe proprii și opinii despre lumea în care trăim cu toții. Conferința a inclus o sesiune de dialog cu publicul, în care elevii, dar și profesorii, au adresat invitaților diverse întrebări, pe principiul deschiderii la dialog, comunicare, acceptare, integrare, unitate în diversitate.
Finalul a sosit mult mai repede decât mă așteptam. Am fost luată prin surprindere când încheierea a fost anunțată, eram deja captivată de discuție și de întreaga atmosferă. Sunt o fire extrovertită, mereu gata să cunosc lucruri noi și să intru în contact cu oameni și culturi noi. Simt că această conferință mi-a oferit șansa să mă apropii de două popoare care se află printre noi de foarte mult timp, să aflu și mai multe despre obiceiurile și valorile promovate de aceste culturi. Conferința mi-a întărit convingerea că toți suntem unici, iar tocmai acest aspect ne face cu adevărat speciali.
Maria Petrache, clasa a XI-a E
Educaţia multiculturală – antidot pentru discriminare
Obiectivul activităţii a fost de a evidenţia provocările cu care se confruntă în continuare minorităţile din oraşul Iaşi, de a contura aspectele specifice grupurilor etnice evreieşti şi rrome şi de a încuraja dialogul intercultural în vederea înţelegerii şi acceptării acestora. Activitatea a urmărit să îmbine istoria acestor două minorităţi cu o importantă componenta culturală şi religioasă, ce caracterizează cel mai bine spiritul unui popor. În urma prezentărilor oferite de elevi ai şcolilor participante, dar şi de către invitaţii de onoare, tinerii au putut descoperi aspecte de identitate culturale ale comunităţilor etnice alături de care trăiesc.
În acest fel, elevii au explorat mai întâi istoria culturală a spaţiului românesc. Ca principal oraş al Moldovei, Iașiul a atras numeroşi oameni veniţi din afara ţării pe parcursul istoriei, precum grupuri a căror identitate etnică este dublată de cea religioasă (evrei, ruşi-lipoveni şi armeni) şi grupuri etnice a căror autoidentificare nu este legată explicit de religie (germani, rromi, greci, maghiari, ucraineni). Caracteristica de oraș cosmopolit nu reprezenta ceva nou pentru această parte a Europei, de vreme ce mobilitatea demografică și socială era o caracteristică a regiunii. Dar ceea ce a diferenţiat Iaşiul şi ţara noastră, în general, a fost atitudinea tolerantă a românilor faţă de celelalte etnii.
Între cauzele majore care au determinat migrarea în masă a evreilor în spaţiul românesc se numără atât măsurile fiscale, administrative şi sociale antievreieşti din Imperiul Habsburgic, Prusia şi Rusia, cât şi războaiele, răscoalele și răzvrătirile frecvente, ocupațiile militare îndelungate, modificarea graniţelor (în special, reîmpărţirile Poloniei), pogromurile, recrutările forţate și expulzările peste graniţe. Toate acestea au contribuit la crearea unei stări accentuate de insecuritate socială şi economică, de discriminare etnică și de intoleranţă religioasă, forțând comunităţi întregi de evrei să se refugieze în nordul Moldovei şi nord-estul Transilvaniei. Într-o primă etapă, foarte mulţi evrei s-au aşezat în Bucovina, mai ales în timpul războiului din 1768-1774. După anexarea Bucovinei de către austrieci, valurile imigranţilor mozaici au continuat spre sud, cei mai mulţi optând pentru stabilirea în Moldova. Aici condiţiile sociale, economice şi politice erau mult mai favorabile decât în zonele de plecare, iar legăturile familiale şi contactele comerciale mai vechi facilitau, cel puţin unora dintre ei, adaptarea mai rapidă la realităţile socio-economice prezente în principatul nord-dunărean.
De asemenea, elevii participanţi au descoperit aspectele specifice ale acestor două grupuri etnice, precum orientarea profesională, spirituală şi religioasă. Rromii s-au împărţit, de-a lungul istoriei, în diverse "bresle", precum lăutarii, fierarii, căldărarii, argintarii şi florarii, care au supravieţuit într-o oarecare măsura timpului. Pe de altă parte, evreii au fost forţaţi de contextul economic şi politic al vremii să se orienteze înspre domenii precum negoţul şi meşteşugurile, astfel încât, în primul deceniu al secolului al XX-lea, evreii reprezentau aproximativ 77% dintre meşteşugarii şi comercianţii din Iaşi. În ceea ce priveşte latura spirituală şi culturală, rromii se diferenţiază prin importanţa deosebită acordată conceptului de puritate a sufletului şi trupului omenesc, dar şi familiei şi aurului, care devin valori definitorii pentru acest popor. "Sufletul" evreiesc este caracterizat cel mai bine de componenta religioasă a acestui popor, conturată prin prezentarea unor sărbători specifice, precum Yom Kipur şi Hanuka.
În final, activitatea a pus accentul pe problemele de discriminare a minorităţilor etnice şi asupra atitudinilor intolerante, care au supravieţuit, din păcate, într-o oarecare măsură, timpului. Aceste mentalităţi afectează în continuare mai ales tinerii de etnie rromă și pe cei din comunitatea evreiască, iar soluţia la aceste probleme o reprezintă punerea accentului pe multiculturalitate în procesul de educaţie şi organizarea mai multor proiecte de acest fel, care să reunească grupuri diferite de indivizi, în încercarea de a se reliefa ceea ce îi apropie, în ciuda deosebirilor.
Întâlnirea cu un alt sistem cultural poate conduce la frustrare, anxietate, frică şi ostilităţi, însă promovarea multiculturalismului poate să atenueze aceste tensiuni şi temeri prin intermediul dialogului intercultural, al schimbării de perspectivă, prin promovarea relaţiilor interpersonale şi prin înţelegerea unor puncte de vedere diferite, a unor atitudini şi credinţe diverse. În spaţiul românesc şi ieşean trebuie să se pună accent pe împiedicarea şi descurajarea oricărui comportament care ar fi în detrimentul grupului minoritar, pentru a se consolida societatea sănătoasă şi tolerantă la care visează lumea modernă.