top of page
Tudor Ungureanu

Când "acasă" își schimbă sensul

Scriu în avion, încă o experiență nouă ce se adaugă șirului care a tot crescut în ultimele luni cu o viteză amețitoare. Între vacanța mea prelungită „acasă în România” și nerăbdarea de a mă reîntoarce „acasă în Olanda”, zborul meu este un interludiu, un moment de respiro. Cred că această imagine, a tânărului cu laptop în brațe care scrie în avionul plin, îmi este familiară. Motivul ar putea fi că ea reprezintă cel mai bine haosul controlat pe care îl constituie viața mea, de când am înțeles că într-adevăr voi fi student în străinătate și mă voi muta în acea străinătate.



Îmi place să cred că sunt o persoană calmă, care poate aborda problemele analitic: expun datele, caut un algoritm de rezolvare, îl aplic și adaptez până îmi termin ce mi-am propus. Bineînțeles, de multe ori lucrurile sunt mai complicate (sau doar par așa). Cred că senzația de a fi depășit de situație a fost exacerbată de condiția mea de student internațional. Însă este important de înțeles, atât de mine, cât și de tine dragă cititor, că sunt bine. E dramatic spus, dar nu numai că am supraviețuit. Acum am o colecție în creștere de amintiri ale unor situații la care, fie că am luat sau nu decizia corectă, mă pot întoarce cu drag și cu un fel de mândrie că mi-am întrecut limitele, puțin câte puțin.

Alegerea acestui drum a fost în sine o experiență formativă, tocmai pentru că nu a fost ceva ușor de făcut. În consecință, voi prezenta perspectiva mea actuală asupra principalilor factori pe care i-am luat în considerare atunci când eram încă elev al Colegiului Național și am ales să-mi continui parcursul la University of Amsterdam.

Programa este una foarte atractivă, dar și provocatoare. Eu studiez econometrie – o combinație de matematică, economie și statistică, deosebit de utilă pentru orice presupune analiză și interpretare de date. M-a atras varietatea, atât de domenii incluse, cât și de posibilități de carieră sau continuare a studiilor. Cursurile au informații actuale, iar părțile teoretice sunt abordate ca unelte pe care noi trebuie să ni le dezvoltăm și să învățam cum să le folosim. Mi-a plăcut folosirea de referințe între diferitele cursuri, acestea nu sunt entități separate. Un efect al acestei legături este faptul că nu poți ignora părți care nu îți plac sau să lași informația neînvățată să se acumuleze. Structura anului universitar susține o astfel de strategie educațională. Acesta este împărțit în cinci blocuri a câte două luni, fiecare având câte două cursuri. Astfel avem examene, fie parțiale, fie finale, în fiecare lună. Săptămânal, sunt doar 10 - 15 ore de cursuri, dar ne este reamintită mereu nevoia de a lucra încă de două ori pe atât de unii singuri.

Un alt lucru pe care mi l-am dorit a fost să devin independent. Am simțit că unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot învăța acum, la 19 ani, este cum se desfășoară mutarea într-o țară străină și traiul pe cont propriu. Am vorbit puțin despre cât de dezorientat am fost în unele momente, însă multe lucruri se pot rezolva atunci când ai răbdare și o minte deschisă. Am învățat că Google și grupurile de studenți pe WhatsApp sunt niște unelte multifuncționale valoroase, pe care generația noastră este norocoasă să le aibă la dispoziție. Am înfruntat lucruri pentru care nu mă simțeam pregătit. Însă garsoniera mea este suficient de curată cât să invit pe oricine, deși am mult mai multe obiecte de cât aș fi crezut că voi aduna, surprind pe multă lume cu ce gătesc, deși am două mâini stângi, iar taxele le am plătite la zi. Sunt o persoană relativ emotivă, căreia de multe ori îi crește pulsul când trebuie să sune până și la doctor. Totuși, m-am înregistrat la primărie și mi-am deschis propriul freelancer la Camera de Comerț Olandeză, iar când am avut o problemă medicală, am putut merge liniștit la spital, deoarece asigurarea pe care mi-am făcut-o la o firmă locală acoperea vizita.

Bineînțeles, nu am ales doar universitatea, ci și orașul Amsterdam. Mi-a plăcut mereu să descopăr locuri noi, dar nemergând niciodată în țara în care urma să mă stabilesc, totul a însemnat, cu siguranță, și un salt în necunoscut. Nu credeam că voi spune asta despre un loc anume, dar m-am îndrăgostit. Nu știu dacă a fost atunci când am văzut arhitectura elegantă din centru, pe parcursul turului cu barca pe canale, admirând apusul de pe terasa căminului sau alergând prin unul dintre multele parcuri, pline de activitate și verzi - mereu verzi. Cel mai probabil a fost într-o dimineață în care pedalam grăbit și puțin adormit spre universitate și treceam cu bicicleta pe lungul pod ce leagă insula mea (tehnic, a blocului meu, dar prefer să cred că e și a mea) de restul orașului. Înconjurat de apă, apoi de o pădurice, trec pe lângă marketul stradal plin de viață din Dapperstraat, iar la întors la fel. 20 de minute, pe care uneori le-am petrecut extenuat, alteori încercând să canalizez energia aparent nesfârșită în fiecare împingere a pedalei, dezamăgit că ceva nu funcționează sau exuberant după o petrecere.



Am fost surprins de grija pe care o are Universitatea față de sănătatea elevilor, atât fizică, dar și psihică. Primim săptămânal e-mailuri în care ni se amintește că putem să ne programăm la study advisors, un fel de psihologi școlari, pentru a cere sfaturi legate de orice problemă pe care o întâlnim. Paginile de Instagram sunt deosebit de active și de multe ori transmit informații și sfaturi pe care altfel poate nu le-aș afla, precum despre votul pentru concursul “Creează-ți cursul” – unde studenții propun proiecte, iar cel câștigător devine opțional oficial. Încă de la început am avut parte de evenimente care să ne ajute să ne acomodăm: cu orașul, universitatea, colegii și însăși ideea că suntem studenți. Avem acces la multe evenimente culturale și conferințe interesante, la echipe sportive, la săli care colaborează cu universitatea și la asociații de studenți. Sunt mai multe asociații la nivelul facultății din care putem face parte. Cea mai importantă pentru mine este VSAE ("Study Association of Econometrics and Actuarial Sciences Students"), al cărui membru activ sunt. Este specifică programului meu, fiind „study association” – ceea ce înseamnă că pe lângă activități extrașcolare, oferă sprijin în parcurgerea materiei și în pregătirea examenelor. De asemenea, asociațiile organizează multe evenimente de carieră, iar împreună cu biroul special al universității oferă sprijin în căutarea unui internship sau a unui loc permanent de muncă.



Desigur, nu totul este simplu. Am avut momente când am fost dezamăgit de felul în care universitatea a decis să comunice netransparent anumite decizii privitoare la desfășurarea cursurilor sau legate de examene. Viața este scumpă și a trebuit să învăț să îmi controlez cheltuielile cu mare atenție. De asemenea, când mă gândesc la faptul că trebuie să îmi găsesc o chirie nouă din septembrie într-una dintre cele mai aglomerate piețe imobiliare din lume, mă ia cu fiori.

Totuși, gândindu-mă la experiența mea de student, realizez că și fiecare greutate și fiecare moment fericit mă fac să simt că trăiesc. Acasă pentru mine a devenit locul unde îmi pot imagina viața mea desfășurându-se, fundalul care se amestecă și devine parte esențială a tuturor speranțelor și fricilor mele. Important este de reținut că totul merge înainte, iar eu pot conta pe experiențele adunate și pe prietenii care se află în aceeași situație cu mine. Trenul meu ajunge în Centraal Station, completându-mi această călătorie.


Tudor Ungureanu, absolvent al Colegiului Național, promoția 2021, este student în anul I la Faculty of Economics and Business, University of Amsterdam, Olanda



Sursa imaginilor: arhiva personală Tudor Ungureanu

219 views

Comments


bottom of page