Consiliul Elevilor este o structură reprezentativă a elevilor, prin care aceștia își pot face vocea auzită, se pot implica și pot iniția proiecte și demersuri pentru un sistem educațional de calitate. Implicarea mea a început încă din clasa a IX-a, iar acum, după trei ani, în calitate de președinte al Consiliului Județean al Elevilor – Iași, văd această activitate ca pe o experiență de viață.
1. Trebuie să înveți să lucrezi cu oamenii
Structura din care fac parte are foarte mulți elevi implicați, din diferite medii: urban sau rural, licee de prestigiu sau licee marginalizate, elevi cu situații materiale diferite și elevi cu diferite nivele de experiență și educație. Șansele să ajungi să lucrezi cu personalități cu care nu ești compatibil sunt foarte mari, iar aceasta este pe cât de normal, pe atât de benefic. Am învățat să colaborez cu persoane cu care poate nu mă înțeleg, să pun mai presus proiectul decât propriile afinități și să accept oamenii așa cum sunt. Până la urmă, când voi ajunge să am un serviciu, nu îmi voi putea alege nici colegii, nici șeful și nici pacienții (deși ador implicarea civică, voi merge către medicină), ceea ce înseamnă că va trebui să mă adaptez și să colaborez, indiferent de părerea pe care o am despre celălalt. Așa am ajuns să descopăr cât de complecși sunt oamenii și cât de mult pot ascunde anumite personalități.
2. Munca în echipă este sfântă
Consiliul Județean al Elevilor are o echipă nu foarte mare, de aproape 10 membri. Orele petrecute împreună, obiectivele comune și discuțiile până târziu ne-au făcut să ne apropiem și să devenim un fel de familie. După momentele în care, din impuls, am ales să lucrez singură, am descoperit că am o echipă minunată, care trebuie pusă în valoare. A fi lider nu este tocmai ușor, dar dacă îți cunoști colegii, acest lucru poate deveni aproape natural. Am învățat să analizez punctele tari și punctele slabe ale oamenilor, să deleg atribuții în funcție de abilitățile fiecăruia, să setez un deadline, dar și să comunic asertiv, să trag la răspundere pe cineva care nu-și duce treaba la bun sfârșit sau să motivez echipa. Cred că schimbarea majoră a fost atunci când echipa m-a educat pe mine (să accept idei contradictorii, să nu fiu impulsivă, să tolerez și să gândesc obiectiv), căci dacă președintele este un lider, atunci formarea este bilaterală.
3. Nu renunța când eșuezi
În cei trei ani de voluntariat, (inevitabil) am ajuns să mă izbesc de diferite ziduri. Fie că vorbim de atitudinile oamenilor, de problemele sistemului sau de burnout-ul după o perioadă lungă de muncă, trebuie să înveți să te ridici și să continui. Au fost momente când mi-am pus problema dacă ar trebui să renunț, dacă efortul meu are sens sau dacă se poate întâmpla cu adevărat o schimbare, dacă va exista un rezultat. Sunt momente când e nevoie să iei o pauză, să-ți amintești de ce ți-ai început acest drum sau să-ți spui că elevii au nevoie de tine și de „luptele” pe care le duci. Cu toate acestea, nu a existat niciun moment în care să vreau să renunț, căci ceea ce faci cu pasiune este ceea ce te motivează!
4. Scopul nu scuză mijloacele!
Consiliul Elevilor este fondat prin lege, iar în interiorul structurii există, de asemenea, multe regulamente și proceduri. Așa am învățat să respect niște reguli, să aplic norme democratice și să conduc oamenii respectând concepte etice. Unora li se pare ușor, altora mai greu, dar cel puțin mie mi se pare foarte interesant să-ți poți desfășura activitatea pe baza unor principii și valori. Am participat la cursuri de deontologie, unde am învățat ce este etica, modul cum se aplică și care ne sunt obligațiile morale. Sunt lucruri pe care le înveți pentru tine, pentru comportamentul tău din societate (de la vestimentație, imagine în spațiul public, până la punctualitate și atitudine).
5. Lucrează smart
În primul an în Consiliul Județean al Elevilor Iași, am ocupat funcția de secretar, iar apoi de președinte. Am făcut procese-verbale, adrese, cereri, planuri de acțiune, strategii de dezvoltare și așa mai departe. Uneori, mă pun în fața laptopului și lucrez, gândindu-mă (amuzată) că parcă lucrez la o corporație. Trebuie să respect deadline-uri, să scriu corect, să adopt limbaj formal sau să gândesc un document respectând o structură. Astfel, am învățat să adopt metode prin care să lucrez cât de eficient se poate: deleg sarcini, lucrez în echipe, nu las munca pe ultima sută de metri, cer și ofer feedback, verific și mă asigur că rezultatul este calitativ.
6. Devino mentor
Indiferent că ești președinte, secretar sau voluntar în Consiliul Elevilor, potențialul tău este să-i inspiri pe cei din jur. Când am preluat funcția de președinte, schimbarea a fost aproape naturală, căci aveam în jurul meu o echipă pe care o cunoșteam și pe care am putut să o conduc. Am avut multe discursuri, ședințe sau evenimente în care le-am vorbit elevilor despre schimbare, despre datorii și drepturi, despre luptă și motivare. Am învățat să am răbdare, astfel încât să explic de două ori unei persoane care nu a înțeles, să ridic o persoană când este la pământ, să formez un drum pentru echipa mea și să îi inspir pe cei din jur să lupte pentru visurile și pentru obiectivele lor. În cele din urmă, faptul că ai format sau ajutat pe cineva te va face cu adevărat mândru de tine.
7. Munca este brățară de aur
Munca în echipă și munca smart au în comun cuvântul muncă. Cu toții poate avem idei, păreri sau chiar inițiative, dar fără să pui „osul la muncă”, toate aceste lucruri se risipesc. Este ușor să dai din gură, să spui că faci sau ce trebuie făcut, dar în realitate este nevoie de un plan, de pași concreți, de rezultate, de evaluări și de feedback. Implicarea activă m-a determinat să-mi formez o rutină, să vizualizez harta activităților noastre sau să îmi dau timpul liber pentru un proiect. Au fost momente când am dat cu mopul la eveniment, când am facilitat un atelier sau când am organizat o Adunare generală națională. Ca președinte (dacă vrei cu adevărat să ai rezultate) trebuie să faci și munca de jos, poate banală, poate lipsită de ceva interesant.
8. Am învățat să fiu om
Mă desprind încet de structura județeană cu certitudinea că m-a format și mi-a oferit foarte multe. Am învățat ceea ce nu se predă la școală, ceea ce ai nevoie în viața de adult și de cetățean și ceea ce te poate duce către succes. Fiecare experiență (bună sau rea) rămâne o lecție pentru mine și o poveste pe care să o spun celor ce vor să asculte. Am colaborat cu elevi, profesori, părinți, directori, primari, prefecți, consilieri locali și chiar și cu Ministerul Educației. Am descoperit lumea ONG-urilor și am dat peste specialiști care îți pot oferi din cunoștințele lor. Am experimentat puțin din ceea ce înseamnă viața și am învățat cum funcționează sistemul, societatea și comunitățile. M-am educat în domenii concrete, precum civismul, inclusivitatea (minorităților) și antreprenoriat. Cunosc legea și știu cum să mă informez și să acționez corect. Cred că voluntariatul în Consiliul Elevilor nu se poate compara și nu cred că există o altă experiență care să-ți ofere ceea ce-ți poate oferi această structură.
Alina Elena Sava, clasa a XI-a C
Comments